Bibliografie examen

Bibliografie pentru examenul de Psihologie Medicală (anul I) (2007-2008)*

Seriile 1,2,5,8 ; ref.1 şi 2 = obligatorii, ref.3 = facultativă
Seriile 3,4,6,7 şi FMAM ; ref.1 şi 3 = obligatorii, ref.2 = facultativă

1.PSIHOLOGIE MEDICALĂ;
(I.B.Iamandescu, Ed. Infomedica, 2005)

De la psihosomatică la psihologia sănătăţii. Scurt istoric. Câmpul de preocupări actuale
- Problemele centrale abordate de:
-- Psihologia Sănătăţii (pag. 5);
-- Psihosomatică (pag. 5-6, 11, 12 (fig.2), 13);
-- Medicină comportamentală (pag. 6);
Limbajul simbolic al organelor versus explicaţiile biologice ale bolii (ex.astm) (pag. 7);
Alexitimia/ Alexisomia (curs/lp);
Filtre antistress (fig.2/ pag. 12);
Eseurile studenţeşti pentru premiile Balint (pag. 17);
Tipuri de situaţii metaforă în relaţia medic-pacient : angina temporis, soţul uscat; sindromul garaj; anticorpii sănătăţii (pag.18-).

Domeniul de preocupări al psihologiei sănătăţii
Definiţii : succinte (Sarafino şi Marks) şi restrictive (pag. 21);
Psihologia clinică a sănătăţii (pag. 22);
Definiţiile sănătăţii (pag. 26-27);
Parametrii somatici ai sănătăţii (pag. 25);
Procese mentale şi comportamentale (pag. 28-);
Definiţiile sănătăţii mentale (pag. 28-29);
Modelul onion al sănătăţii (pag. 29-30);
Sănătate mentală, atipii (bolnavul nevrotic, psihotic, tulburări de personalitate, personalităţi accentuate) (pag.30, 31);
Criterii pentru stabilirea normalităţii (pag. 31-32);
Tipuri de trăsături accentuate ale firii (pag. 32);
Medicalizarea problemelor de viaţă versus salutogeneză (pag. 33);
Rolul comunicării în salutogeneză (pag. 34-35).

Stilul de viaţă şi sănătatea
Factori implicaţi în deciziile comportamentale de sănătate (pag. 37, 38, 39 şi fig.3 - pag.38-);
Teorii asupra comportamentelor salutogenetice : Rogers şi Bandura (pag. 39-40);
Istorii individuale şi norme sociale (pag. 41-42 şi 48, inclusiv fig.4).

Conduite salutogenetice şi de risc pentru îmbolnăvire
Resurse biologice, psihologice, sociale pentru sănătate (pag. 44-45, suportul social (pag. 34, 35, 44, 45));
Factorii de risc pentru boală (tabel 1/ pag.45);
Conduite salutogenetice (tabel 2/ pag.46-47);
Factori implicaţi în formarea conduitei salutogenetice (pag. 48-49, 51 şi tabelul 3);
Rolul religiei pentru sănătate (pag. 50);
Factori de risc individuali (pag. 53-54) (cele 4 tipuri de şefi ierarhici (fig.1 şi tabelul 4).

Modelul bio-psiho-social (Engel) al sănătăţii şi bolii
Modelul bio-psiho-social (pag. 57-64), inclusiv tabelele 1, 2, 3, 4, 5 şi fig.1;
Atitudinea psihologizantă şi biologizantă în evaluarea bolnavului (pag. 57, 58-).

Fumatul
Principalele boli generate de fumat (pag. 67 şi 70);
Fumatul pasiv (pag. 68-);
Stoparea fumatului (pag. 69-70);
Cauze psihologice ale fumatului (pag.70-71);
Abordarea psihologică (pag. 71-72 (4.1) şi 72-73 (4.2.1-3, fără 4.2.4 şi restul)).

Consumul de alcool
Costuri sociale şi principalele boli generate (pag.77);
Beţia de tip latin şi scandinavic (pag. 77-78-);
Intoxicaţia etilică acută (pag. 78-79);
Etilismul cronic (pag. 79);
Abstinenţa (tabel 1, criteriile 2,3,4,5,6; pag. 79-80);
Comportamentul alcoolicului (pag.80, tabelul 2/pag. 81);
Efecte ale consumului de alcool (tabel 3/pag. 81, tabel 4/pag.82);
Unitatea de alcool (pag. 83);
Limitele consumului de alcool pentru bărbaţi şi pentru femei în U.A (pag. 83);
Efectele favorabile ale consumului de alcool (pag. 83);
Tipuri de băutori, după Jellinek (pag. 84);
Prevenirea consumului excesiv (pag. 86, tabelul 1).

Obezitatea
Efecte asupra sănătăţii (pag. 89 şi minim 6 boli extrase din tabelul 1);
Cauze extragenetice ale obezităţii (pag. 90-91);
Comportamentul alimentar (pag. 91-92);
Tipuri de obezitate psihogenă (pag. 92-93);
« Binge eating » şi hiperfagia (pag. 93);
Ingestia la eustress şi ingestia compulsivă (pag. 94);
Tipuri de obezi (pag. 95-96);
Consecinţele obezităţii în plan psihic (pag. 96-97).

Drogurile
Cauze ale consumului (pag. 102-104);
Simptomatologie (tabel 1/pag. 104).

Tulburările de somn
Factori ce influenţează somnul (pag. 110-112);
Aspecte clinice (pag. 112-113 (fără tab.2)).

Tulburări funcţionale sexuale psihogene
Dorinţa sexuală (pag. 115);
Tulburări de dinamică sexuală, clasificare (pag.117);
Dispareunia şi ejacularea precoce (pag. 117-118);
Cauze medicale ale tulburărilor sexuale (tabel 1/pag.116);
Ciclul de răspuns sexual (DSM-IV) (pag. 117);
Parafiliile – pag. 116 + curs, cauze psihosociale (pag. 118 şi tabelul 2 integral);
Modalităţi de prelevare a anamnezei sexuale (pag. 119).

Stressul psihic (SP)
Definiţii: Golu (pag. 123), Iamandescu (pag. 125), Lazarus (pag. 127);
SP primar şi secundar (pag. 124);
Distressul: definiţie (pag.125), hormoni de distress, categorii de distress (pag. 126-128), eustress (pag.127-130);
Markerii SP acut (numai tabel 2 (A şi B) - pag. 131);
Comportamentul în SP cronic (pag. 132-135) (inclusiv tabelele 4 şi 5);
Mecanisme de coping (3) (pag. 134-136);
Implicaţii psihofiziologice (pag. 137);
Reacţia catecolaminergică de stres (pag. 138);
Endorfinele (pag. 138-139);
Agenţii stresori (caracteristici generale) (pag. 142-145);
SP acute zilnice (Kahner) (tabel 7/pag.145);
Scala Holmes-Rahe (pag. 145-146);
Vulnerabilitatea la stress (pag. 146-147);
Tipul comportamental A (pag. 149-150);
Tipul comportamental C (pag. 150-151);
Rolul patogen al ostilităţii şi interiorizarea supărării (pag. 149-151);
Anxietatea excesivă şi moderată (pag. 151-152 şi pag. 158);
Starea depresivă şi narcisismul (pag. 153);
Filtre antistress (6) - pag. 155-156;
Trăsături imunogene (pag. 156-159);
Gradaţia fiziologiei emoţiilor : TPS, BPS (pag. 169 şi tabelul 10);
Stressul post-traumatic (pag. 165-166);
Boli psihosomatice (curs şi pag. 166-167);
Cronologia modificărilor patologice induse de SP (pag. 168-169 şi tabelul 12);
Aprecieri finale (pag. 169-170);
Conduite antistress (pag.172).

2. "DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ A PRACTICII MEDICALE";
(sub redacţia I.B.Iamandescu, B.Luban-Plozza, Ed. Infomedica, 2002)

- Şcoala de la Ascona (p. 13-14) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA)
- Angina temporis (p. 14) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA)
- Stilul de viaţă (p. 20) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Factorii de risc ai studiului Alameda (p. 21-22) (fără tabel 1) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Personalitatea anancastă (p. 24) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Modelul Theorell-Karasek (p. 26) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Tutunul: efecte ale fumatului, aspecte psihologice ale renunţării la fumat, factori psihosociali ce influenţează sevrajul nicotinic, rolul medicului în demersul întreruperii fumatului (p. 28-31) (fără tabel 5) (BOGDAN GRIGORE)
- Atitudini faţă de sănătate şi boală, regresia afectivă şi comportamentală, evaziunea, exaltarea eu-lui, contagiunea informaţională, drepturile şi obligaţiile bolnavului (Parsons) (p. 115-124) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Calitatea vieţii (definiţie, evaluare, scale de evaluare a calităţii vieţii) (p. 125-129) (IOAN BRADU IAMANDESCU, IOANA NECULA)
- Relaţia medic-bolnav (statutul social al medicului (p. 133-136), empatia (caractere generale (p. 137-138), tipuri de atitudine empatică (p. 140), bariere în calea comunicării medic-pacient (p. 138-139), sugestia de prestigiu (143), relaţia simetrică / asimetrică medic-pacient (p. 145-146), ofertele bolnavului (p. 146), anamneza: tipuri (p. 147-149), particularităţi de ordin conjunctural al RIP Dr-Pt (p. 149-150) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Principii deontologice cu aplicabilitate în medicină (p. 150-151), drepturile pacientului (p. 150), situaţii problematice (p. 152-154) (BORIS LUBAN-PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Anamneza: probleme generale (158-160) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Principii de abordare a pacienţilor dificili, modalităti de gestionare a timpului acordat consultului medical (p. 161) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Algoritm de abordare a bolnavului psihosomatic (cadrul ambiental, agenda de probleme, interviul deschis / închis) (p. 166-169) (OVIDIU POPA-VELEA)
- Abordarea bolnavului prin prisma concepţiei psihosomatice (tabel p. 175) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BORIS LUBAN-PLOZZA)
- Sindromul burn-out la medici (177-179) (OVIDIU POPA-VELEA)
- Copilul şi adolescentul: premize teoretice, dezvoltarea neuropsihică şi comportamentală (p. 181-182, pînă la p. 183-184), cadrul familial (p. 185-187), modalităţi de abordare a copilului de către medic (p. 188-189) (LILIANA DIACONESCU)
- Starea de sănătate a adolescentului, modalităţi de abordare a adolescentului de către medic (p. 191) (LILIANA DIACONESCU)
- Modificări psihice specifice (pre)senescenţei (p. 193), modificări somatice cu tentă funcţională la vîrstnici (p. 193-194), conduita medicului faţă de bolnavii vîrstnici (p. 194-195) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Modificări psihosomatice şi endocrine în perioada climacteriului, influenţa factorilor psihosociali (p. 197-199) (FRAGA PAVELIU)
- Probleme psihologice implicate de administrarea medicamentelor (p.275-290) (IOAN BRADU IAMANDESCU, IOANA NECULA)
- Particularităti biopsihosociale ale actului chirurgical: caractere de ordin psihologic ale actului chirurgical, cauzele anxietăţii perioperatorii, probleme şi incidente cu consecinţe psihologice în decursul actului chirurgical (p. 299-303) (IOAN BRADU IAMANDESCU, OVIDIU POPA VELEA)
- Medicina alternativă (definiţie, clasificare, domenii de aplicaţie: calităţi şi limite, aromaterapia (p. 306-308) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BOGDAN GRIGORE)
- Complianţa terapeutică (p.309-322) (IOAN BRADU IAMANDESCU, OVIDIU POPA VELEA)
- Elemente de iatrogenie psihogenă (definire, clasificare, prevenirea iatrogenizării pacientului) (p. 322-325) (IOAN BRADU IAMANDESCU, BOGDAN GRIGORE)
- Conceptul de normalitate psihică (cele 3 perspective) (p. 347-350) (MIHAELA MINULESCU)
- Ajutorul psihologic, noţiunea de psihoterapie (p. 371-373) (IOAN BRADU IAMANDESCU)
- Caracteristici de bază ale psihoterapiei suportive (p. 374-378) (IOAN BRADU IAMANDESCU)


3. "PSIHOLOGIE MEDICALĂ (Baze teoretice şi aplicaţii practice pentru medici şi psihologi)"
(O.Popa-Velea, L.Diaconescu, I.Necula Cioca, Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2006).

- Terminologie: psihologia sănătăţii, psihologia clinică, medicina comportamentală, psihosomatica (pag.1-3) (O.Popa-Velea);

- Metode de investigare şi de diagnostic în psihologia medicală (observaţia, interviul, anchetele, testele psihologice) (pag. 11-20) (O.Popa-Velea);

- Concepţia clasică asupra tulburărilor mentale: clasificarea lor în nevroze, psihoze şi psihopatii; utilitate practică (pag.30-39) (O.Popa-Velea);

- Mecanisme de apărare a Eului: negarea, refularea, proiecţia, comutarea, regresia, formaţiunea reacţională, intelectualizarea) (pag.99-105) (I.Necula Cioca);

- Modele explicative ale bolii, atitudinile faţă de boală, efectele bolilor (pag.118-126) (L.Diaconescu);

- Tabloul manifestărilor clinice psihosomatice. Caracteristici generale ale bolilor psihosomatice. Cercetări experimentale asupra relaţiei dintre comportamentele cu risc şi apariţia TPS / BPS. Studiul Alameda (pag.135-140) (I.Necula Cioca);

- Relaţia medic-pacient (pag.171-191) (L.Diaconescu, O.Popa-Velea):
Teorii ale comunicării. Statusul social al medicului versus rolul social al pacientului.
Elemente de status şi rol social al medicului.
Elemente privind rolul social al bolnavului.
Modalităţi verbale / non-verbale de comunicare.
Calităţi relaţionale necesare medicului în comunicarea cu pacientul (pentru optimizarea actului medical).
Modificări actuale în planul relaţiei medic-pacient.
Comunicarea cu pacienţi dificili.
Comunicarea în situaţii-limită. Cazuri speciale (pacienţii cu boli cronice, pacienţii cu boli terminale (cancer, SIDA), comunicarea cu persoane avizate).
Particularităţi ale comunicării, funcţie de vârstă.
Sindromul burn-out la medici.
Complianţa terapeutică (aderenţa la tratament);

- Elemente de psihoterapie (pag.198-241) (O.Popa-Velea):
Consideraţii generale asupra psihoterapiei.
Calităţile necesare pentru exercitarea profesiei de psihoterapeut.
Contractul terapeutic (alianţa terapeutică).
Factori care condiţionează eficienţa psihoterapiei.
Note comune tuturor psihoterapiilor.
Obiective comune tuturor psihoterapiilor.
Criterii de alegere a unei terapii sau alteia.
Câteva orientări în psihoterapie.
Principii şi caracteristici de bază ale celor mai reprezentative tehnici psihoterapeutice (psihanaliza, psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia experienţială, psihoterapia centrată pe client (rogersiană), psihoterapia scurtă, centrată pe obiectiv, psihoterapia suportivă, psihoterapiile de relaxare, muzicoterapia, hipnoterapia);

- Implicaţii psihologice ale tratamentului farmacologic (pag.249-262) (L.Diaconescu):
Balanţa farmacologie-psihoterapie (raporturi, interacţiuni, greşeli, rolul potenţator al psihoterapiei). Elemente psihologice aferente tratamentului medicamentos.
Efectul Placebo.
Dependenţa de medicament.
Efectele psihologice ale reacţiilor adverse ale medicamentelor.
Testele simplu orb / dublu orb.